De acum doi ani a trecut o viață

 Dulce cântec întrerupt când și când de îngrozitoare îndoieli. Pe 19 februarie 2014 avea loc vernisajul Baroque en noir. O Pasăre Phoenix care a ars atunci, ca să dea naștere unui pui-minune, o bijuterie în versuri (firește că are un compartiment secret unde Anonimul a ascuns otrava). Eu, Henric al 8-lea & muzele decapitate de A. G. Secară adună sub fustele negre de pe copertă o serie de poeme de tinerețe, făcute sandwich între două poezii inspirate de Baroque en noir. Citesc și mă cutremur, cum viețile noastre sunt prezise de noi înșine, expuse public de noi înșine, plânse cu lacrimi amare în vre-un colț întunecat de noi înșine. Măsura în care, de fapt, nu există ficțiune în lucrările noastre…Felul în care suntem rană și deget îndreptat către ea, în egală măsură. Dacă te uiți atent la noi, artiștii, ai vedea că nu există posibilitate de ascundere, nu ai ce pune în arta ta decât pe tine însuți. Rămâi expus.

A. G. Secară a lansat volumul său acum un an. Nu am reușit să pun mâna pe carte decat astăzi. Tot timpul ăsta căscat între Baroque en noir, scrierea acestor două poeme, alegerea coperții, discuția despre muzele plictisite și ziua de azi m-a rostogolit instantaneu prin ultimii doi ani din viață.

Incomod, am constatat că a trecut o viață.

O94A5660 O94A5661 O94A5663 O94A5667 O94A5668 O94A5671

 

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s